1. Bußmann, Hadumod: Lexikon der Sprachwissenschaft. Alfred Kröner, Stuttgart 1990.
2. Călugărița, Aurelia / Danciu, Cornelia: Gramatica limbii germane. Corint, București 2006.
3. Dobridor Constantinescu, Gheorghe: Dicționar de termeni lingvistici. Teora, București 1990.
4. Dreyer, Hilke / Schmitt, Richard: Lehr- und Übungsbuch der deutschen Grammatik, Hueber 2009.
5. Drosdowski, Günther ș.a.: Duden – Grammatik der deutschen Gegenwartssprache. vol. 4, Dudenverlag, Mannheim, Wien, Zürich 1984.
6. Fleischer, Wolfgang: Wortbildung der deutschen Gegenwartssprache, Leipzig 1982.
7. Helbig, Gerhard / Buscha Joachim: Kurze deutsche Grammatik für Ausländer. VEB Leipzig 1990.
8. Hoberg, Rudolf / Hoberg, Ursula: Der kleine Duden. Gramatica limbii germane. Traducere si adaptare de Octavian Nicolae, Polirom, Iași 1996.
9. Nicolae, Octavian: Gramatica contrastivă a limbii germane II. Morfologia și Sintaxa. Polirom, Iași 2001.
10. Nicolae, Octavian: Dicționar de gramatică a limbii germane. Polirom, Iași 2002.
11. Savin, Emilia: Gramatica limbii germane. Mașina de scris, București 1995.
12. Schmid, Hans Ulrich: Einführung in die deutsche Sprachgeschichte, J.B. Metzler Verlag, Stuttgart 2017.
13. Schippan, Thea: Lexikologie deutschen Gegenwartssprache, Tübingen: Niemeyer 2002.
Zur Rezeption von Franz Kafka und Samuel Beckett in Rumänien
Receptarea lui Franz Kafka şi a lui Samuel Beckett în România Abstract Teoria receptării a înregistrat în ultimii ani o dezvoltare impresionantă, astfel încăt s-au putut trasa linii generale de descriere a unei direcţii de receptare în conformitate cu anumite tipologii estetice care marchează receptarea literară la nivel de receptor cult şi instruit. Acestea sunt premisele principale de la care porneşte cercetătorul în căutarea sa de modele şi modalităţi literare de receptare. S-a vorbit astfel de patologii de receptare, de estetica personajului şi nu în ultimul rănd de o receptare critică a operei literare. Sarcina cu care se confruntă cercetătorul în demersul său este de a descoperi în ce măsură opera examinată capătă caracter normativ la nivelul unui grup de receptori care aderă la stilul, forma şi limbajul literar al autorului receptat. Franz Kafka şi Samuel Beckett se integrează în categoria scriitorilor emblematici ai modernităţii şi drept urmare am considerat că un stud...
Comments