1. J. W. von Goethe: „Suferințele tânărului Werther", orice ediție
2. Gotthold Ephraim Lessing, Nathan înțeleptul, “, orice ediție
3. E.T.A. Hoffmann: „Urciorul de aur", orice ediție
4. Thomas Mann: „Moartea la Veneția“, orice ediție
5. Franz Kafka: „Procesul“, orice ediție
6. Hermann Hesse, Jocul cu mărgelele de sticlă“, orice ediție
7. Friedrich Dürrenmatt: „Vizita bătranei doamne”, orice ediție
Literatura secundară
1. Eva Angerer, Die Literaturtheorie Julia Kristevas. Von Tel Quel zur Psychoanalyse, Wien: Passagen Verlag 2007
2. Aleida Assmann: „Einführung in die Kulturwissenschaft. Grundbegriffe, Themen, Fragestellungen”, Berlin: Erich Schmidt Verlag 2017
3. Nicolae Balota: „Literatura germană : de la Sturm-und-Drang la zilele noastre” Bucureşti: EuroPress Group 2007
4. Klaus Michael Bogdal, Neue Literaturtheorien, Göttingen: Vandenhoeck & Ruprecht 2005
5. Oliver Simons, Literaturtheorien zur Einführung, Hamburg: Junius Verlag 2009
Zur Rezeption von Franz Kafka und Samuel Beckett in Rumänien
Receptarea lui Franz Kafka şi a lui Samuel Beckett în România Abstract Teoria receptării a înregistrat în ultimii ani o dezvoltare impresionantă, astfel încăt s-au putut trasa linii generale de descriere a unei direcţii de receptare în conformitate cu anumite tipologii estetice care marchează receptarea literară la nivel de receptor cult şi instruit. Acestea sunt premisele principale de la care porneşte cercetătorul în căutarea sa de modele şi modalităţi literare de receptare. S-a vorbit astfel de patologii de receptare, de estetica personajului şi nu în ultimul rănd de o receptare critică a operei literare. Sarcina cu care se confruntă cercetătorul în demersul său este de a descoperi în ce măsură opera examinată capătă caracter normativ la nivelul unui grup de receptori care aderă la stilul, forma şi limbajul literar al autorului receptat. Franz Kafka şi Samuel Beckett se integrează în categoria scriitorilor emblematici ai modernităţii şi drept urmare am considerat că un stud...
Comments